Cică nişte români deştepţi de prin Senat pe care i-am fi votat noi acu’ ceva vreme s-au gândit să facă un ban cinstit pe seama taxării accesului la pornografie.

Umblă vorba că acest magnific eşec numit Ministerul Comunicaţiilor (care nu poate amenda un căcat de spammer pentru hiper-abuz, chair când respectivul căcat e un post major de TV din România), s-ar pune pe filtrat trafic şi taxat (poate la megabyte, poate la DVD-rip, poate la minut) porneala de pe net. Nu ca să facă bani, doamne-fereşte, ci ca să protejeze bietul şi inocentul adolescent cu creierii arşi de etnobotanice de efectele nocive ale pornului consumat pe fapt de seară.

Acuma, nu vă fie cu supărare, dar aş vrea să întreb şi eu cîteva lucruri pentru că nu mai înţeleg nimic:

1. Cine dracu’ face pornografie în România? Pornografie, nu pornofonie & stuff. În afară de triştii autohtoni care fac hip-hop cu conţinut explicit, există maximum 3-4 case de producţie pentru filme adult (din câte ştiu eu). Din ceea ce mai ştiu, singurul mod de a obliga un porn maker să se conformeze cu legea e să-i refuzi cererea de înregistrare de domeniu .ro (sau să i-l suspenzi, dacă e prins cu porn pe site). Aşa că toată lumea migrează pe .com, .net, .org sau chiar .xxx şi-i trage servere în off-shore şi gata treaba, salutare lege.

Dacă statul român încearcă să filtreze şi site-urile străine din search results, apare următoarea problemă.

2. Cum fac ISP-iştii să filtreze amarul de porneală de care e plin netul? Punem reguli în firewall pentru fiecare site? Nu-i nimic, zilnic apar alte zeci sau sute de site-uri cu conţinut deocheat. Nu cred că există resursele necesare pentru human-based filtering, şi, dat fiind faptul că implementarea unei tehnologii de filtrare automată nu e chiar la îndemâna oricui (adică, dacă nu eşti Google), legea va deveni un alt subiect de glume pe seama celor de la guvernare.

3. Chiar dacă s-ar reuşi filtrarea întregului flux de informaţii (şi implicit re-crearea unui al doilea firewall chinezesc în sud-estul Europei), sunt foarte curios cum vor opri providerii accesul la porn printr-o conexiune proxy, sau mai tare, printr-un VPN?

Cum veţi opri tonele de porneală offline pe care entuziaştii le-au pus la “ciorap” de-a lungul anilor şi pe care le-au actualizat cu episoade trase in HD, că ce mama dracului? Ştiţi cât e GB-ul de spaţiu pe HDD? E aproape moca. Ştiţi cât porn intră pe un hard de 2 tera (290 de RON, promo de la Emag)? Răspunsul e unul singur: OMG. Chiar dacă s-ar putea omorî pornografia online, cea offline va prinde aripi din nou, pentru că e expirmarea “artistică” a celei mai vechi meserii din lume. Iar voi v-aţi gândit că, dacă nu puteţi opri prostituţia, măcar să opriţi filmele porno. Faină treabă, domnilor senatori.

4. Cum naiba filtrăm audio-ul sau textul? Facem şi noi ca virusul ăla inocent, scris în Somalia, care zicea “Salut, sunt un virus somalez. Dat fiind faptul că nu sunt foarte avansat, poti, te rog, să-ţi ştergi toate fişierele singur de pe calculator şi să te prefaci speriat? Mulţumesc.”?

Aşteptăm ca cei ce partajează astfel de resurse să se autosesizeze şi să retragă tot ce au la “vedere” ca să respecte legea? Cum facem cu sharingul ilegal de porn, gen torrents şi Direct Connect, sharing pus de utilizatori care deja incalcă legea şi pe care îi doare în MS-DOS de încă un capăt de acuzare.

Şi nu în cele din urmă, care e scopul acţiunii? Să-l feresc pe copilul meu adolescent de conţinutul fără perdea? Să ne facem încălzirea cu eliminarea (sau taxarea) cîte unui drept constituţional (cum al fi libertatea de cunoaştere - autoeducare - whatever), pentru ca mai apoi să trecem la amputarea altor drepturi (gen dreptul la proprietate, fiindcă e ofensator pentru aurolaci şi homeleşi)?

Mult succes, domnilor senatori. Aveţi însă grijă să nu deveniţi chiar voi proxy-uri pentru sesiunile gratuite de porn ale adolescenţilor tech-savvy.