După cum probabil ați aflat deja, a doua mea casă e într-un campus universitar. Alături de studenţi, în acelaşi campus îşi duc viaţa şi alţi locatari: cîinii comunitari, boschetarii şi aurolacii.

Mai nou au apărut o nouă “pătură socială” care intră oarecum în conflict cu ultimele două clase enumerate mai sus (nu că ar avea ei mai mult de două clase): spuneţi-le curcani, caralii, gabori sau poliţai.

De cînd cu venirea căldurii, aceştia sunt o prezenţă obişnuită în campus, nu că ar fi apărătorii liniştei studenţeşti. Motivul e fast-food-ul din colţ şi Puşkin-istele de la Balenă cu îmbrăcăminte sumară la ceas de seară . Stau pe bancă, mănîncă un sandwich la 40 de mii cu tot cu apa minerală, savurază “peisajele”, se ridică şi pleacă.

Partea bună e că le vor povesti nepoţilor aventuri cu fete, din tinereţe, şi vor menţiona “…cînd eram eu pe băncile Universităţii…“.